"I want you under my skin."

A scos limba la ea într-un mod amuzant. Faptul că dorea să o lase să cumpere ce vrea, nu înseamnă că s-ar folosi de el. A urmat-o pe fată, privind peste tot, însă neatrăgândul nimic, cu excepţia unor fructe. A luat câteva din fiecare, cântărindu-le şi aşezându-le frumos în coş.
-Tu realizezi faptul că noi am luat toate prostiile, dar nimic care să ne ţină întradevăr de foame? a întrebat el, lovindu-şi uşor fruntea cu palma. A oftat scurt, gândindu-se că cel mai bine a fi dacă ar comanda pizza sau ar merge la un restaurant.
-Vrei să mâncăm în oraş, să găteşti tu, sau să comandăm pizza?

Mi-am intors privirea spre tanar ganditoare. de facut mancare stiam, dar nu credeam ca i-ar fi placut. Zambesc schitat ridicand din umeri.
Ce vrei tu, mi-e indiferent. spun gandindu-ma la ce as putea face de mancare pentru el, ca sa ii place. Ma enerva ca nu stiam nimic despre el, nici ce-i place nici ce nu-i place. Daca chiar vrei, ma duc pe jos si iau de la un fast-food mancare. adaug ganditoare privind printre tonele de fructe.

Sincer vorbind, dorea să vadă cum găteşte şi de asemenea, să mănânce ceva gătit de ea. Era, cum să spun... o mică dorinţă nevinovată. A dat din cap în semn negativ, prinzând-o de sub bărbie şi ridicându-i capul către el. A zâmbit pueril.
-Aş vrea să găteşti tu. Nişte cartofi prăjiţi, ce zici? A propus el, având o poftă imensă de cartofi prăjiţi, cu ketchup şi salată. Exact ca la restaurant.
-Cumpărăm de aceia congelaţi, da? Nu-mi plac ceilalţi, a spus el, chicotind.

M-am ridicat pe varfuri incercand sa-l privesc cat de cat mai aproape de fata lui. am zambid dulce dand din cap.
Atunci cartofi cuuuuu... eh, lasa cate gandesti si-mi spui! raspund catre el jucandu-ma cu doua suvite din parul meu. Mergem? intreb pornind catre raionuul cu mancare congelata.

Văzând-o pe fată cum se apropia de chipul lui, a înghiţit uşor în sec, înroşindu-se instantaneu, îndepărtându-se încet. Nu ştia de ce reacţionează aşa, era jenant pentru un băiat să se înroşească. A încercat să-şi revină, reuşind într-un final şi începând să râdă în momentul când fata o luase înainte, spre alt raion, în timp ce raionul cu mâncare congelată era în spate. S-a lăsat uşor în jos, urmând-o până când a apucat-o de mână, întorcând-o şi trăgând-o după el.
-Eşti cumva îndrăgostită de nu ştii pe unde sunt raioanele? a întrebat, în glumă şi privind-o cu coada ochiului.

Mi-am umezit buzele rosind usor. Nu-mi place de nimeni, din cate stiam. Dar eu nu ma cunosteam bine. Imi dadeam seama de sentimente tarziu. Mereu faceam asa. Greseala mea.
Nu-mi place de nimeni! spun intorcandu-ma si pornind in directia ce buna. Daca sunt mai visatoare nu inseamna ca sunt indragostita! adaug foarte serioasa, zambetul obisnuit stergandu-se de pe fata.

-Da, cum spui tu. A început să râdă de faţa pe care o făcu Eunnie şi a tras-o de mână până la un congelator, scoţând de acolo o pungă cu cartofi şi punând-o în căruţ. Dintr-un motiv anume încă nu îi dăduse drumul la mână, ba chiar, i-o strânse uşor, oprindu-se într-un loc şi întrebându-se ce ar mai trebui să ia, ajungând la concluzia că ar cam trebui să ia şi o sticlă cu vin, sau şampanie. Seara îi plăcea să bea măcar un pahar de alcool. Dacă nu beea seara, părea ceva ce nu e în regulă.
A mers cu ea până la un raion cu băuturi, luând o sticlă de şampanie şi una de vin roşu.
-Hm, eu zic că am luat tot ce ne trebuie, nu?

Am lasat capul in jos simtind sangele pulsand in obraji.
Sigur... Eu nu mai vreau nimic, oricum! spun mai mult soptit, luand-o incet catre casa. Si, vrei cartofii cu ceva sau fara nimic? intreb ca sa creez conversatie, si ca sa stiu cum sa-i fac de mancare.
Mi-am muscat buza simtind cum sangele imi umple gura. Dupa cateva momente imi umezesc buzele ca sa sterg sangele.

-Uhm aş vrea doar cu ketchup şi- , nu a mai apucat să termine ce dorea să zică, fiindcă o văzu pe fată toată roşie şi cu sânge la buză. S-a apropiat de ea, ştergându-i sângele de la buză cu degetul, privind-o uşor confuz.
-Eşti bine? a întrebat, făcând ochii mari, în vocea lui simţindu-se îngrijorarea. Pe moment nu îşi dăduse seama de ce se înroşise şi de ce se înroşise, însă mai apoi s-a gândit că ar fi posibil ca ea să îl placă. A scuturat uşor capul, nevrând să creadă că este posibil aşa ceva, astfel alungându-şi orice fel de gând. Şi-a pus cealaltă mână pe obrazul ei, încă rămânând cu degetul mare pe buza ei inferioară. Se miră şi mai tare când simţi cum mâna aproape îi lua foc.
-Oh... arzi! Ai febră sau ceva...?

Am dat din cap energic. Am deschis gura sa spun ceva, dar cuvintele mi s-au lipit pe limba si nu vroiau sa iasa. In schimb am zambit dulce aratandu-i ca am simteam bine.
Sunt bine! soptesc zambind usor catre Gikwang. Mi-am muscat buza, atata tot! adaug zambind in continuare.

Auzind faptul că era bine, a zâmbit, luând-o iar de mână şi ducându-se la casă. A plătit tot, cu toate că era o sumă destul de mare, nu-i păsa. I-a zâmbit fetei, luând pungile în mână şi ducându-se către maşină. Nemaiavând vreo mână liberă ca să scoată cheile din buzunar, a înghiţit în sec şi a apelat la ajutorul fetei.
-Uhm.. poţi lua cheile de la maşină din buzunarele din faţă? Te rog. Nu am nicio mână liberă, a spus el, sperând să accepte să ia cheile din buzunarul lui, fiindcă nu dorea să pună pungile pe jos sau în alte părţi.

Am zambit usor apropindu-ma. Amluat cheile apoi m-am dus in spatele masinii. Ma uitam la cum as putea, in numele a tot ce e sfant, sa deschid portbagajul. dupa cateva momente de gandire absoluta m-am intors spre tanar incercand sa zambesc.
Siiii... Cum ziceai ca se deschide? Are vreun buton magic sau... Un alt buton magic?
Intrebarea ma facea sa par putin cam proasta, dar asta era! Zambesc timid lasand capul intr-o parte.

A început să râdă de replica fetei, nu de ea că nu ştie să deschidă portbagajul. Acum sincer vorbind, la început, nici el nu avea nici cea mai mică de idee cum se deschide. A arătat cu degetul spre butonul pe care trebuia să apese ca să se deschidă. S-a apropiat încet de portbagaj, aşteptând ca fata să-l deschidă şi să pună toate pungile acolo.
-În prima săptămână când îmi luasem maşina, apăsam pe toate butoanele ca să o descui, aşa că nu te simţi naşpa în legătură cu asta, a spus el, sincer şi zâmbind într-un mod pueril.

Am apasat butonul cu grija sperand sa nu stric ceva. Printr-o minune, chiar n-am facut-o! Zambesc asteptand ca tanarul sa termine. dupa ce a inchis portbagajul i-am intins cheile zambind senin, cum faceam mai mereu.
Pai, asta a fost... spun facand o murta istovita, ca si cand toate acele cumparaturi m-au obosit.

A mulţumit, aşezând frumos şi cu grijă toate pungile în portbagaj, închizându-l şi apoi urcă în maşină, băgând cheile în contact. A pornit maşina, aşteptând-o şi pe fată, apoi a mers cu ea până acasă, în cinci minuţele au ajuns, datorită vitezei. Conducea cu mult peste viteza permisă, dar pe moment nu îi păsa de nimic decât să ajungă cât mai repede. A coborât, deschizând uşa fetei, apoi luă ambele pungi din portbagaj. A rugat-o tot pe ea să încuie, arătându-i butonul pe care trebuie să apese şi apoi a deschis uşa blocului cu piciorul, intrând înăuntru. Era extrem de frig în bloc, făcându-l să tremure uşor la început. A urcat câteva scări, aşteptând-o pe fată să descuie uşa şi să intre.

Vin in urma lui cu cheile de la casa intr-o mana. Deschid usa si il las pe el sa intre primul. Inchid usa dupa ce a intrat zambind dulce.
Lasa-le unde vrei ca le aranjez eu mai incolo... spun mergand incet catre bucatarie, pregatindu-ma moral sa fac de mancare.

-În regulă... a spus el aproape şoptit, descălţându-se şi luând din pungi doar sticlele cu alcool, pe care le aşeză pe măsuţa din faţa canapelei. S-a dus până în bucătărie, luând un pahar şi întorcându-se în sufragerie. A desfăcut mai întâi sticla de vin, turnându-şi în pahar şi dându-l peste gât în câteva clipe.
-Sigur nu vrei să le aranjez eu? La câte lactate am luat o să se trice dacă stau la căldură, a spus el, ridicându-se de pe canapea şi îndreptându-se către pungi. A scos din ele tot ce trebuia pus în frigider, aranjându-le frumos în frigider apoi.
Alcoolul îl ameţise deja, dar nu putea spune că e beat mort. A prins-o de şolduri pe fată, îmbrăţişând-o de la spate.
-Dacă îmi place ce găteşti, mă revanşez eu mai târziu, a spus el, întorcând-o pe fată brusc cu faţa la el.

M-am obtinut cu greu sa nu ma intorc si sa-l plesnesc la inceput. Cand m-a intors eram rosie la fata, cu teaca sabiei in mana. Am zambit fortat catre Gikwang incercand sa-mi recapat calmul. Cu greu am reusit sa imi revin la zambetul meu dulce, inchzand ochii. Dupa un moment de gandire am spus mai senina decat credeam:
Daca insisti... Sunt de acord!

A chicotit uşor văzând-o aşa roşie la faţă. Adora fetele care se înroşeau. A sărutat-o uşor pe frunte în timp ce o trăgea mai aproape de el, corpurile lor fiind lipite în acel moment. Dar dintr-odată se opri, realizând ceea ce face. Îşi ceru scuze, plecând din bucătărie şi lăsând-o să gătească.
Ajuns în sufragerie, ghici; şi-a mai turnat un pahar de vin, dându-l şi pe acesta peste cap. Acum cu siguranţă nu mai gândea normal, fiindu-i puţin frică la început de ce i-ar putea face fetei. Nu era violent sau chestii, dar putea fi foarte, foarte pervers.

Am scos cartofii din punga si am inceput sa-i fac. Cat timp am stat in bucatarie, toate cele douazaci de minute, m-am jucat cu toate suvitele din par, am oftat de mai multe ori decat am facut vreodata in viata mea si ma tot gandeam ce s-ar fi intamplat. Eram usor rosie in obrajii acoperiti din cand in cand de mainile mele mici. La un moment sat m-am intors in camera cu o salata si cartofii in sufragerie.
Poftim.. spun zambind dulce lasand cele doua farfurii pe masuta din fata lui.

A înghiţit în sec în timp ce o privi. Nişte gânduri perverse îi trecură prin minte, scuturându-şi uşor capul. A zâmbit scurt şi a început să mănânce. Întradevăr, era bun, dar acel vin făcu să nu-i mai fie foame. A mâncat... aproximativ jumate din farfurie, a dus-o în bucătărie şi s-a întors, aşezându-se înapoi pe canapea. Văzând-o pe fată în picioare, a tras-o de mână, aceasta aterizând direct în braţele lui. Şi-a pus braţele în jurul taliei fetei, strângând-o lângă el.
-Ştii ceva...? Cred că... cred că încep să te plac, a spus el, din cauza alcoolului. Cu siguranţă nu ar fi zis aşa ceva dacă era treaz.

Mi-am muscat buza rosind puternic. Imi venea sa ma ridic si sa plec, dar ma strangea prea tare. Imi ridic privirea spre el, avand ochii intre-deschisi, din cauza lacrimilor care se adunau in ochi. Nu stiam de ce, doar ca imi venea sa plang.
Nu... Nu te cred! spun rastit dand sa ma ridic.

A încercat pe cât posibil să rămână serios şi să fie blând cu ea. De ce să nu îl creadă, atâta timp cât spunea adevărul? A oftat uşor, afişând un zâmbet în colţul gurii. A aşezat-o lângă el, iar GiKwang îşi apropie din ce în ce mai mult chipul de al ei. Îi putea simţi respiraţia fierbinte, acest lucru făcându-l să zâmbească. O mână se plimba uşor pe piciorul ei, iar în câteva clipe buzele lor făcură contact. Îşi mută încet mâna de pe piciorul ei pe obraz, mângâind-o uşor şi sărutând-o cu mai mult foc decât mai devreme.

Am inchis ochii, dimtind cum lacrimile curg peste obrajii rosu-sangeri care ma ardeau. Il credeam. Il credeam si vroiam sa se opreasca. Eu nu puteam. Imi era frica de reactia lui. I-am prins mana libera si am strans-o puternic, doar ca sa ma gandesc la altceva. Doamne, fa-l sa se... am inceput sa ma gandesc, dar m-am oprit. Ah, nu te gandi la asta! imi spun din cauza ca un gand care ma speria mi-a zburat prin minte.

Pe moment nu dorea să treacă mai departe. Încă realiza faptul că a luat-o foarte, foare pe nepregătite și probabil o va speria, sau deja a speriat-o. Însă cu toate astea, nu a dorit să se oprească din a-i săruta buzele moi și extraordinar de dulci. I-a mușcat ușor buza inferioară, simțind cum niște lacrimi de-ale ei îi atingeau mâna. În acel moment s-a oprit, fiind puțin speriat de acest lucru. I-a șters lacrimile, zâmbindu-i dulce.
-Ești... ok?